Carol I de Hohenzollern

iRealitatea continua cadelnitarea regilor Romaniei, azi - regina Elisabeta. Scriitoare si traducatoare, regina "a sustinut artele", cu precadere oamenii de cultura conservatori, sustinatorii regimului: Vasile Alecsandri (mare boier), Titu Maiorescu si altii, care oricum nu aveau nevoie de sustinere, marile averi personale sustinandu-i suficient. Eminescu, desi conservator, pentru ca era un opozant al lui Carol, a fost lasat sa moara "in cea mai crunta saracie", cum singur scria, nu mult inainte de a muri. Dar care au fost efectele domniei lui Carol I, asupra populatiei? Analfabetismul era generalizat si foarte putini aveau bani sa-si dea copiii la scoala, scoala pentru taranii saraci aparand abia in timpul lui Ferdinand, dar si asta mai mult in Transilvania, pentru a usura unificarea. Carol I a fost un rege slab...Venit in tara ca "hospodar" (domnitor), pentru ca altcineva nu a vrut, a incercat sa-i impace si pe rusi si pe turci, desi el nu era decat un pion in jocul acelor Puteri, un pion care a facut o avere considerabila, daca ne gandim la Peles si la impresionanta colectie de picturi lasata mostenire. Ca hospodar, deci subordonat rusilor, trimite armata romana pentru a le salva pielea rusilor (dupa cum marturisea Marele Duce Nikolai), o ocazie de a declara Independenta Romaniei. La San Stefano (1878), Romania primeste Dobrogea, la schimb cu Bugeacul, iar asta datorita rusilor, care aveau nevoie de Bugeac, din punct de vedere strategic. Desi ne cucerisem independenta, Carol ramane hospodar pana in 1881, cand este proclamat rege, punand astfel capat "hospodaratului". Politica externa a lui Carol I a fost aproape inexistenta... Desi Independenta noastra fusese recunoscuta de catre Rusia si Inalta Poarta, celelalte Puteri europene au recunoscut Romania ca stat independent, abia in 1888, nu fara intense demersuri diplomatice vest-europene, in special franceze, pentru ca Franta nu dorea sa recunoasca noul stat, inainte ca si restul Puterilor sa agreeze ideea.

Share:

Retrocedari comuniste

Statul comunist a confiscat proprietatile oamenilor, fara sa fie interesat de dramele pe care le provoca, de oamenii care au murit, vazandu-se deposedati (bunica mea, bunaoara, dar si altii din familia mea si din foarte multe alte familii). Regimul neobolsevic instaurat dupa lovitura de stat din decembrie '89, a decis, de forma, sa restituie proprietatile. Nu, nu avea in vedere reparatiile atat de necesare, ci doar... faramitarea terenului agricol. In rest, oamenii au stat peste 10 ani in procese, unii recuperand ceea ce le apartinuse, altii nu. Dar Partidul, care avea nevoie de clienti supusi, a nascocit retrocedari halucinante... Astfel, BOR a primit inapoi, proprietati intinse, unele confiscate de Cuza, devenind astfel cea mai bogata entitate juridica (fara a avea neaparat personalitate juridica) din Romania. Si s-a asezat Biserica pe facut afaceri grase, toate neimpozitate, pretextand... "activitati de cult", pe luat bani de la buget, atat pentru salarii, cat si pentru oroarea de Catedrala a Neamului prost, fara a tine cont ca o biserica autocefala e separata de stat. In cadrul "retrocedarilor", a fost astfel inclusa si retrocedarea salariilor bugetare, asa cum erau inainte de Unirea Principatelor. O alta entitate extraordinar de bogata, fara drept, este asa-zisa Casa Regala si asta tot datorita "retrocedarilor"... In 1943, averea personala a lui Mihai era de 40 milioane lei, iar a mamei sale - 7 milioane lei. Absolut tot ce foloseau ei, era in patrimoniul Domeniilor Coroanei. In 1947, odata cu abdicarea deloc fortata a regelui, el avea tot dreptul sa-si ia averea personala si sa plece, pentru ca asta i-a fost dorinta. Intelegerea sa cu Visinsky, komisarul lui Stalin pentru Romania, i-a dat posibilitatea sa ia de zeci de ori mai mult decat averea personala, asa cum reiese si din arhive. Intors in tara si invitat de Putin la Moscova, pentru a urmari impreuna defilarea de la 9 mai, Mihai ajunge sa "aiba dreptul" la... retrocedari. Si astfel, defuncta Casa Regala, a primit uriase suprafete, imobile si alte valori, care apartinusera Domeniilor Coroanei, actul de abdicare trecandu-le in proprietatea statului. Regimul mosiliesc i-a dat lui Mihai ceea ce nu avea dreptul, in timp ce familiile cu adevarat deposedate si jefuite, asteapta si azi proprietati ce niciodata nu li se vor intoarce. Bine ca pensia pe care Mihai a primit-o de la P.Groza si Gheorghiu-Dej, a revenit sub o alta forma, acum mostenitorii primind tot 3 milioane euro pe an, doar ca nu neaparat cash, ci prin plata bugetara a unor facturi fictive.

Share:

Monarhia din Romania

In 1866, dupa ce Filip de Flandra a refuzat tronul Romaniei, pregatit pentru el timp de 7 ani, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, un print bavarez scapatat, venea cu vaporul pe Dunare, pana la Turnu Severin, unde era asteptat de notabilitatile ce fusesera ministri ai lui Cuza. A gasit o tara saraca, dar cu cateva decizii prin care s-a incercat scoaterea ei din Evul Mediu. Legile date de Cuza nu reusisera sa faca fata rezistentei la nou a populatiei. Carol a devenit domnitor, dar unul supus atat rusilor, cat si turcilor. Profitand de unul dintre desele razboaie ruso-turce, Carol are meritul de a fi declarat Independenta, sfarsitul acelui razboi aducand Romaniei Dobrogea (1878), dar la schimb cu Bugeacul (Basarabia istorica), pe care l-au luat rusii. Si-a incheiat domnia printr-o declaratie de razboi adresata Serbiei, aliata Marii Britanii, devenita inoperanta prin decesul regelui. I-a urmat Ferdinand, un nepot cu o minte nu prea stralucita, dar destul de inceata, chiar cand incepea cu adevarat Primul Razboi Mondial. El a pastrat tara in neutralitate, pana cand Anglia si Franta, dupa demersurile facute de regina Maria, i-au cerut sa li se alature, semnand un tratat prin care, dupa razboi, Transilvania se unea cu Romania. Dar, dupa dezastrul armatei romane si refugierea la Iasi, cu toata rezistenta de la Marasesti, Marasti si Oituz, Ferdinand decide sa capituleze in fata austriecilor si germanilor. Pacea s-a semnat pe 7 mai 1918 si ea a adus Romaniei Bucovina de nord si Basarabia dintre Prut si Nistru. Cum Puterile Centrale au pierdut razboiul, oportunistul Ferdinand si-a amintit de intelegerea cu Franta si Anglia, asa ca a denuntat pacea semnata, dar pastrand teritoriile primite cu acea ocazie. Astfel, datorita lui Clemenceau si Frantei, Transilvania s-a unit cu Romania. Dupa el, pe tron s-a urcat agitatul priapic, Carol al II-lea. In timpul domniilor sale (doua la numar) s-a "evaporat" uriasa avere Jean Mihail, care a avut prosta inspiratie sa o lase statului si au "inflorit" coruptia si hotia cele mai josnice si tot el i-a furat averea industriasului Max Auschnitt. A instituit dictatura fascista regala pentru ca nu avea curajul sa se alieze nici cu nemtii, nici cu anglo-americanii. Incapabil sa pastreze integritatea teritoriala a regatului, intai a cedat Basarabia si Bucovina de Nord, apoi Transilvania de Nord si Cadrilaterul (Bucovina de Nord a fost "bonus", ca ea nu apare in protocolul secret al Diktatului de la Viena). Pe 5 septembrie 1940, abdica, aducandu-i la putere pe legionari si la conducerea statului pe gen. Antonescu si pleaca in lumea civilizata, unde isi exportase tot ce furase, intai in Spania, apoi in Mexic si Brazilia, pentru a se stabili, dupa razboi, in Portugalia. Pe tron a urcat balbaitul si infantilul sau baiat, Mihai, dar care nu a depus marturie in Parlament, pentru a-i inlesni tatalui sau revenirea pe tron. Carol a fost ignorat de anglo-americani, cu toate eforturile depuse, asa ca n-a mai putut reveni, desi actul de abdicare pe care il semnase ii lasa o asemenea portita. Corespondenta tata-fiu s-a dovedit inutila, asa ca Mihai si-a inceput demersurile pentru inlaturarea lui Antonescu, inca din 1941. Slab si fricos, Mihai a ratat mai multe ocazii de a-l aresta pe Maresal. Din 1943 i se alatura trimisii lui Stalin, care, prin participare directa, i-au dat curaj. Totul s-a terminat cu 23 august 1944, cand regele care nu era rege mintea public ca a semnat "capitularea conditionata" cu rusii. Tara a fost ocupata in urmatoarele 2 zile de bandele de talhari sovietici, Romania semnand abia pe 12 septembrie o "capitulare neconditionata" cu maresalul lui Stalin, care l-a si decorat pentru serviciile aduse urss. Urmand modelul tatalui, Mihai ajunge la o intelegere cu Visinski: el abdica, iar rusul ii dadea voie sa ia cu el tot ce vrea, ceea ce a si pus in practica guvernul Groza. Pe 18 noiembrie 1947, doua vagoane cu valori erau atasate Orient Expresului si lasate in Elvetia, un tren special plecand "o luna mai tarziu" in aceeasi directie. Apoi, pe 30 decembrie 1947, Mihai "abdica pentru el si pentru urmasi", punand o rusinoasa cruce Casei Regale a Romaniei (e chiar aprecierea tatalui sau).

Share: