Brancoveanu nu era Basarab

La 15 ianuarie 1689, Brancoveanu intarea stapanirea M-rii Bistrita, "care iaste zidita si inaltata de stramosul Domniei Mele, banul Barbu Craiovescu, cel de neam mare Basarabesc, peste satul Vaideei sud Valcea s.c.l.". Brancoveanu mintea. Din neamul Craiovestilor s-au tras, nu doar Brancoveanu, ci si Neagoe Basarab si Matei Basarab (tatal sau a fost Danciu Vornicul) si chiar un Cantacuzino, dar fara ca ei sa aiba vreo legatura de sange cu Basarabii. In cel mai rau caz, Craiovestii se inrudeau cu Iovan, craiul cuman care a intemeiat Craiova. Sa vedem filiatia, atat a lui Matei Basarab. cat si a lui Brancoveanu, pentru a nu mai exista dubiu in privinta minciunii cu apartenenta lor la Basarabi, nume pe care boierii respectivi si l-au atasat cand au devenit domnitori: Danciu Vornicul a fost cel mai mare dintre frati, apoi Radu Postelnicul si Deatcu Postelnicul. Danciu Vornicul si cu jupaneasa Stanca i-a avut pe Cale, care a tinut 3 barbati (Calota Vel Ban, Stanciu Vel Paharnic si Gorgan Vel Spatar), pe Barbu Paharnicul si pe Matei Voda Basarab. Radu Postelnicul (si Stolnicul) a avut o fata, Maria. Deatcu Postelnicul este tatal lui David Postelnicul si din acesta se trage Preda Vornicul, tatal lui Papa Postelnicul si bunicul lui Costantin Voda Brancoveanu.

Share:

Ioan de Hunyadi

Ca Basarab descendent din primul dintre Basarabi (unii spun Tihomir/ Tugomir, dar numele nu e sigur), Ioan de Hunyadi a fost o impresionanta personalitate, care a marcat epoca prin abilitatea sa diplomatica si prin determinarea cu care a luptat impotriva turcilor, uneori cu suuces, alteori fara. Istoriografia de partid l-a transformat in Iancu de Hunedoara, fara sa intelegem de ce... Ioan de Huedin (Hunyadi, in ungureste) a fost omul care a decis tot in Europa de Est. Dar sa ramanem la nume... Ioan primeste de la Sigismund de Luxemburg domeniul umit mai tarziu Hunedoara. Numele judetului de azi vine de la numele de familie al noului proprietar (Hunyadi), caruia i s-a adaugat "var" (cetate, in ungureste) si asa a aparut Hunedoara. Ramane obscur motivul pentru care "istoricii" au schimbat numele lui Ioan (Ioannes Corvinus) in Iancu. Nu avem marturii certe, dar este sigur ca Ioan era un om invatat, dovada trimiterea la studii, inca de mic, a fiului sau, Matei. Intreaga sa activitate denota o capacitate pe care n-ar fi putut-o avea fara educatie. Guvernator al Transilvaniei, apoi voievod al ei, guvernator general al Ungariei si regent, Ioan de Hunyadi a fost cel care a dominat prin prestanta lui, toata regiunea. El a numit guvernatorii tuturor provinciilor Ungariei, ca guvernator general si a fost regent pana a considerat ca interesul statului cere ca pe tronul Ungariei sa vina un om matur si capabil sa gestioneze viata supusilor. astfel, Vladislav Jagello, regele Poloniei devine si rege al Ungariei. Tot el a determinat asezarea pe tronurile din Moldova si Valahia a unor domnitori obedienti lui, realizand astfel o informala unire. Inamic neimpacat al turcilor, Ioan a sfarsit devreme (49 de ani) si oarecum stupid pentru o asa mare personalitate, de tifos, langa Belgrad, dar a lasat dupa el, pe cel mai mare rege al Ungariei, Matei Corvin.

Share:

Carol I de Hohenzollern

iRealitatea continua cadelnitarea regilor Romaniei, azi - regina Elisabeta. Scriitoare si traducatoare, regina "a sustinut artele", cu precadere oamenii de cultura conservatori, sustinatorii regimului: Vasile Alecsandri (mare boier), Titu Maiorescu si altii, care oricum nu aveau nevoie de sustinere, marile averi personale sustinandu-i suficient. Eminescu, desi conservator, pentru ca era un opozant al lui Carol, a fost lasat sa moara "in cea mai crunta saracie", cum singur scria, nu mult inainte de a muri. Dar care au fost efectele domniei lui Carol I, asupra populatiei? Analfabetismul era generalizat si foarte putini aveau bani sa-si dea copiii la scoala, scoala pentru taranii saraci aparand abia in timpul lui Ferdinand, dar si asta mai mult in Transilvania, pentru a usura unificarea. Carol I a fost un rege slab...Venit in tara ca "hospodar" (domnitor), pentru ca altcineva nu a vrut, a incercat sa-i impace si pe rusi si pe turci, desi el nu era decat un pion in jocul acelor Puteri, un pion care a facut o avere considerabila, daca ne gandim la Peles si la impresionanta colectie de picturi lasata mostenire. Ca hospodar, deci subordonat rusilor, trimite armata romana pentru a le salva pielea rusilor (dupa cum marturisea Marele Duce Nikolai), o ocazie de a declara Independenta Romaniei. La San Stefano (1878), Romania primeste Dobrogea, la schimb cu Bugeacul, iar asta datorita rusilor, care aveau nevoie de Bugeac, din punct de vedere strategic. Desi ne cucerisem independenta, Carol ramane hospodar pana in 1881, cand este proclamat rege, punand astfel capat "hospodaratului". Politica externa a lui Carol I a fost aproape inexistenta... Desi Independenta noastra fusese recunoscuta de catre Rusia si Inalta Poarta, celelalte Puteri europene au recunoscut Romania ca stat independent, abia in 1888, nu fara intense demersuri diplomatice vest-europene, in special franceze, pentru ca Franta nu dorea sa recunoasca noul stat, inainte ca si restul Puterilor sa agreeze ideea.

Share:

Imagine sau istorie

Fiecare popor are istoria lui si tot fiecare o prezinta relationat cu caracterul sau national. Spaniolii, bunaoara, au luat dovezile scrise si arheologice le-au sistematizat cu atentie (doar sunt vizigoti, la origine) si au compus o imagine finala a istoriei proprii, cu momente glorioase, dar si cu esecuri, tradari, greseli (uneori grave) etc. "Parintii" istoriei noastre au procedat invers: au gandit o istorie doar glorioasa, au luat ciocanul si au "spart" imaginea aceea, apoi, bucatile rezultate au devenit... "dovezi istorice" ale unei glorii discutabile. Citind cu atentie o carte de istorie a patriei, nu se poate sa nu ne deranjeze sa vedem ca toti domnitorii au fost niste sfinti sau, in cel mai rau caz, demni de a fi beatificati. Toate personajele istorice care se perinda prin carte au facut numai bine poporului, patriei etc., desi poporul a dus-o mereu prost, iar patria... cel putin la fel. Locurile ramase "neclare" (a se citi "negative") in acest puzzle istoric au fost pur si simplu ocultate. Stramosii nostri, cei din antichitate, prezentati acum ca fundament al civilizatiei mondiale, erau, de fapt, niste jefuitori de temut, care mergeau cu jafurile pana in apropierea Romei. Marturie stau imparatii romani care au condus campanii impotriva lor, de cele mai multe ori, fara nici un folos, legiunile romane fiind infrante regulat. Cum sa judecam corect prezentul, cand capul ne e plin de imagini glorioase, dar inexistente in alta parte?!

Share: