Brancoveanu nu era Basarab

La 15 ianuarie 1689, Brancoveanu intarea stapanirea M-rii Bistrita, "care iaste zidita si inaltata de stramosul Domniei Mele, banul Barbu Craiovescu, cel de neam mare Basarabesc, peste satul Vaideei sud Valcea s.c.l.". Brancoveanu mintea. Din neamul Craiovestilor s-au tras, nu doar Brancoveanu, ci si Neagoe Basarab si Matei Basarab (tatal sau a fost Danciu Vornicul) si chiar un Cantacuzino, dar fara ca ei sa aiba vreo legatura de sange cu Basarabii. In cel mai rau caz, Craiovestii se inrudeau cu Iovan, craiul cuman care a intemeiat Craiova. Sa vedem filiatia, atat a lui Matei Basarab. cat si a lui Brancoveanu, pentru a nu mai exista dubiu in privinta minciunii cu apartenenta lor la Basarabi, nume pe care boierii respectivi si l-au atasat cand au devenit domnitori: Danciu Vornicul a fost cel mai mare dintre frati, apoi Radu Postelnicul si Deatcu Postelnicul. Danciu Vornicul si cu jupaneasa Stanca i-a avut pe Cale, care a tinut 3 barbati (Calota Vel Ban, Stanciu Vel Paharnic si Gorgan Vel Spatar), pe Barbu Paharnicul si pe Matei Voda Basarab. Radu Postelnicul (si Stolnicul) a avut o fata, Maria. Deatcu Postelnicul este tatal lui David Postelnicul si din acesta se trage Preda Vornicul, tatal lui Papa Postelnicul si bunicul lui Costantin Voda Brancoveanu.

Share:

Ioan de Hunyadi

Ca Basarab descendent din primul dintre Basarabi (unii spun Tihomir/ Tugomir, dar numele nu e sigur), Ioan de Hunyadi a fost o impresionanta personalitate, care a marcat epoca prin abilitatea sa diplomatica si prin determinarea cu care a luptat impotriva turcilor, uneori cu suuces, alteori fara. Istoriografia de partid l-a transformat in Iancu de Hunedoara, fara sa intelegem de ce... Ioan de Huedin (Hunyadi, in ungureste) a fost omul care a decis tot in Europa de Est. Dar sa ramanem la nume... Ioan primeste de la Sigismund de Luxemburg domeniul umit mai tarziu Hunedoara. Numele judetului de azi vine de la numele de familie al noului proprietar (Hunyadi), caruia i s-a adaugat "var" (cetate, in ungureste) si asa a aparut Hunedoara. Ramane obscur motivul pentru care "istoricii" au schimbat numele lui Ioan (Ioannes Corvinus) in Iancu. Nu avem marturii certe, dar este sigur ca Ioan era un om invatat, dovada trimiterea la studii, inca de mic, a fiului sau, Matei. Intreaga sa activitate denota o capacitate pe care n-ar fi putut-o avea fara educatie. Guvernator al Transilvaniei, apoi voievod al ei, guvernator general al Ungariei si regent, Ioan de Hunyadi a fost cel care a dominat prin prestanta lui, toata regiunea. El a numit guvernatorii tuturor provinciilor Ungariei, ca guvernator general si a fost regent pana a considerat ca interesul statului cere ca pe tronul Ungariei sa vina un om matur si capabil sa gestioneze viata supusilor. astfel, Vladislav Jagello, regele Poloniei devine si rege al Ungariei. Tot el a determinat asezarea pe tronurile din Moldova si Valahia a unor domnitori obedienti lui, realizand astfel o informala unire. Inamic neimpacat al turcilor, Ioan a sfarsit devreme (49 de ani) si oarecum stupid pentru o asa mare personalitate, de tifos, langa Belgrad, dar a lasat dupa el, pe cel mai mare rege al Ungariei, Matei Corvin.

Share:

Despre numele Basarabilor

    Probabil cel mai controversat nume din istoria noastra e cel de Basarab. Istorici seriosi sau unii de ocazie, au facut diverse presupuneri in ceea ce priveste originea Basarabilor. Hasdeu facea o apropiere fortata, intre Basarab si "taraboste" (Bas-sarab), pe cand Djuvara ii considera cumani. Ceva sigur nu stie nimeni, inca. Cumanii au venit din Urali si s-au asezat in sudul Moldovei - Vrancea. Au stat 200 de ani si apoi au plecat, unii spre Constantinopol, ca aliati ai francilor care atacau Bizantul, altii s-au indreptat spre vestul Munteniei, Banatul de azi. Cel mai probabil, Craiova a fost intemeiata de cumanii condusi de Iovan (craiul iovan), dar nu acolo au avut Basarabii leaganul, ci la Severin. Cumani sau nu, numele nu are o explicatie serioasa si credibila. Fara a avea pretentia ca formulez o ipoteza, am observat o apropiere, poate mai multe... Imparatul roman Septimiu Sever, intemeietorul dinastiei Severilor, se numea Bassianus si era un libian cu o piele mai inchisa. Constantin Daicoviciu, impreuna cu curatorul muzeului din Deva, fac sapaturi si, in 1941, dau publicitatii concluziile. Bref, jud. Hunedoara de azi a fost ocupat de o legiune auxiliara Maurorum, cu sediul in zona Vetel - Mintia, langa Deva. Tot ei au descoperit ca nu a fost vorba doar despre legiunea respectiva, ci soldatii au fost adusi impreuna cu familiile, ocupand toata regiunea, pana la Densus si asta in timpul imparatilor Caracalla si Geta, deci Severi. Poate ca probabilitatea nu e mare, dar exista totusi o asemanare intre Bassianus si Bassarab, mai ales ca "arab", adica "harap" era exonimul folosit de stramosii nostri pentru a-i numi pe cei cu piele melano, culoare ce poate proveni de la maurii asezati acolo. Ceea ce se stie mai putin, cetatea Devei a fost in proprietatea Basarabilor, Alexandru Basarab inchizandu-l acolo pe Otto de Bavaria, pe care Ladislau Apor, voevodul secuilor nu l-a vrut pe tronul Ungariei. Poate prima stema a Basarabilor, cele trei capete de negri, sa nu fie fara legatura cu "harap".

Share: