Skip to content
La 15 ianuarie 1689, Brancoveanu intarea stapanirea M-rii Bistrita, "care iaste zidita si inaltata de stramosul Domniei Mele, banul Barbu Craiovescu, cel de neam mare Basarabesc, peste satul Vaideei sud Valcea s.c.l.". Brancoveanu mintea. Din neamul Craiovestilor s-au tras, nu doar Brancoveanu, ci si Neagoe Basarab si Matei Basarab (tatal sau a fost Danciu Vornicul) si chiar un Cantacuzino, dar fara ca ei sa aiba vreo legatura de sange cu Basarabii. In cel mai rau caz, Craiovestii se inrudeau cu Iovan, craiul cuman care a intemeiat Craiova. Sa vedem filiatia, atat a lui Matei Basarab. cat si a lui Brancoveanu, pentru a nu mai exista dubiu in privinta minciunii cu apartenenta lor la Basarabi, nume pe care boierii respectivi si l-au atasat cand au devenit domnitori: Danciu Vornicul a fost cel mai mare dintre frati, apoi Radu Postelnicul si Deatcu Postelnicul. Danciu Vornicul si cu jupaneasa Stanca i-a avut pe Cale, care a tinut 3 barbati (Calota Vel Ban, Stanciu Vel Paharnic si Gorgan Vel Spatar), pe Barbu Paharnicul si pe Matei Voda Basarab. Radu Postelnicul (si Stolnicul) a avut o fata, Maria. Deatcu Postelnicul este tatal lui David Postelnicul si din acesta se trage Preda Vornicul, tatal lui Papa Postelnicul si bunicul lui Costantin Voda Brancoveanu.
Ca Basarab descendent din primul dintre Basarabi (unii spun Tihomir/ Tugomir, dar numele nu e sigur), Ioan de Hunyadi a fost o impresionanta personalitate, care a marcat epoca prin abilitatea sa diplomatica si prin determinarea cu care a luptat impotriva turcilor, uneori cu suuces, alteori fara. Istoriografia de partid l-a transformat in Iancu de Hunedoara, fara sa intelegem de ce... Ioan de Huedin (Hunyadi, in ungureste) a fost omul care a decis tot in Europa de Est. Dar sa ramanem la nume... Ioan primeste de la Sigismund de Luxemburg domeniul umit mai tarziu Hunedoara. Numele judetului de azi vine de la numele de familie al noului proprietar (Hunyadi), caruia i s-a adaugat "var" (cetate, in ungureste) si asa a aparut Hunedoara. Ramane obscur motivul pentru care "istoricii" au schimbat numele lui Ioan (Ioannes Corvinus) in Iancu. Nu avem marturii certe, dar este sigur ca Ioan era un om invatat, dovada trimiterea la studii, inca de mic, a fiului sau, Matei. Intreaga sa activitate denota o capacitate pe care n-ar fi putut-o avea fara educatie. Guvernator al Transilvaniei, apoi voievod al ei, guvernator general al Ungariei si regent, Ioan de Hunyadi a fost cel care a dominat prin prestanta lui, toata regiunea. El a numit guvernatorii tuturor provinciilor Ungariei, ca guvernator general si a fost regent pana a considerat ca interesul statului cere ca pe tronul Ungariei sa vina un om matur si capabil sa gestioneze viata supusilor. astfel, Vladislav Jagello, regele Poloniei devine si rege al Ungariei. Tot el a determinat asezarea pe tronurile din Moldova si Valahia a unor domnitori obedienti lui, realizand astfel o informala unire. Inamic neimpacat al turcilor, Ioan a sfarsit devreme (49 de ani) si oarecum stupid pentru o asa mare personalitate, de tifos, langa Belgrad, dar a lasat dupa el, pe cel mai mare rege al Ungariei, Matei Corvin.
iRealitatea continua cadelnitarea regilor Romaniei, azi - regina Elisabeta. Scriitoare si traducatoare, regina "a sustinut artele", cu precadere oamenii de cultura conservatori, sustinatorii regimului: Vasile Alecsandri (mare boier), Titu Maiorescu si altii, care oricum nu aveau nevoie de sustinere, marile averi personale sustinandu-i suficient. Eminescu, desi conservator, pentru ca era un opozant al lui Carol, a fost lasat sa moara "in cea mai crunta saracie", cum singur scria, nu mult inainte de a muri. Dar care au fost efectele domniei lui Carol I, asupra populatiei? Analfabetismul era generalizat si foarte putini aveau bani sa-si dea copiii la scoala, scoala pentru taranii saraci aparand abia in timpul lui Ferdinand, dar si asta mai mult in Transilvania, pentru a usura unificarea. Carol I a fost un rege slab...Venit in tara ca "hospodar" (domnitor), pentru ca altcineva nu a vrut, a incercat sa-i impace si pe rusi si pe turci, desi el nu era decat un pion in jocul acelor Puteri, un pion care a facut o avere considerabila, daca ne gandim la Peles si la impresionanta colectie de picturi lasata mostenire. Ca hospodar, deci subordonat rusilor, trimite armata romana pentru a le salva pielea rusilor (dupa cum marturisea Marele Duce Nikolai), o ocazie de a declara Independenta Romaniei. La San Stefano (1878), Romania primeste Dobrogea, la schimb cu Bugeacul, iar asta datorita rusilor, care aveau nevoie de Bugeac, din punct de vedere strategic. Desi ne cucerisem independenta, Carol ramane hospodar pana in 1881, cand este proclamat rege, punand astfel capat "hospodaratului". Politica externa a lui Carol I a fost aproape inexistenta... Desi Independenta noastra fusese recunoscuta de catre Rusia si Inalta Poarta, celelalte Puteri europene au recunoscut Romania ca stat independent, abia in 1888, nu fara intense demersuri diplomatice vest-europene, in special franceze, pentru ca Franta nu dorea sa recunoasca noul stat, inainte ca si restul Puterilor sa agreeze ideea.
Un reporter irealist ne-a povestit legenda aparitiei micilor, legenda care n-are absolut nici o legatura cu produsul. Legenda respectiva e limpede ca a fost nascocita de unul care habar n-are cum ar trebui sa fie micii, cu adevarat, imaginandu-si ca sunt doar carne tocata, condimentata si trantita pe gratar, de catre un carciumar... ramas fara mate pentru carnati. Intai, carnatii au o cu totul alta compozitie, dar cel care a nascocit povestea nu stia ca micii nu se faceau din carne de porc, ci doar carnatii. Apoi, in varianta originala, micii se prepara foarte elaborat, exclusiv din ceafa grasa de vita, dar si cu condimente care azi nu se mai pun (anason stelat, printre altele), la care se adauga o supa de oase si grasime de vita tocata, totul fiind lasat 24 de ore la rece, pentru a se maria aromele. Acum, micii nici nu mai seamana cu acei mici care le-au adus faima, traditia fiind inlocuita cu "traditia" comunista: micii din carne de porc, eventual, porc si vita sau porc si oaie, dar porc... Mititeii erau favoritii "lumii bune", atunci cand au aparut, apoi, comunistii adaptand reteta, pentru a fi accesibili ca pret si "mitocanului".
Nici o primavara fara meteorologii care vorbesc despre "praful saharian"! Fireste, ei nu vorbesc despre ceea ce stiu, pentru ca habar n-au ceva despre Sahara, ci presupun tot felul de nazdravanii. Ascultand, bunaoara, meteoroloaga irealista, in "ghiveciul" saharian a inclus si Caraibele, dar si zona tropicala, pe tot mapamondul ajungand nisipul din Sahara. Contrar celor imaginate de madama, in Sahara nu e tot timpul cald, in afara zonei centrale, aflata la vreo 6000 km de Mediterana. Marginile Saharei, cele susceptibile a ne trimite nisipul, are acum temperaturi foarte apropiate de ale noastre, cu caldura ziua, dar nu din cale-afara si racoare noaptea, dar fara a fi frig. Da, in Sahara sunt vanturi, dar majoritatea sunt locale, cum e cazul vantului egiptean care bate in perioada asta. Vanturile principale, cele cu bataie lunga, pana in iulie bat dinspre Europa spre Sahara. In jurul datei de 1 iulie, odata cu sirocco, se da semnalul schimbarii complete a directiei vanturilor, dinspre Sahara spre Europa. Sirocco este un vant fierbinte, furios si care dezvolta o temperatura de minim 45 de grade, timp de 2-3 zile, dupa care se potoleste. Stim sigur ca vanturile locale, cele care schimba atat de des orientarea dunelor, nu au cum sa ajunga la noi, pentru ca vanturile principale le impiedica sa se manifeste cum vor. De altfel, din motive meteorologice, nisipul saharian nu ajunge in Europa, nici dupa sirocco, asadar, inainte de el este absolut imposibil. Ceea ce ajunge la noi, vine din alt desert, cel al Arabiei, desert bantuit in aceasta perioada de violente furtuni de nisip.
